Manastirea Arnota a fost ultima "oprire" pe care am facut-o, inainte de a pleca spre mare :)
Am urcat, plini de emotie, catre inaltimile Muntilor Capatanii...asa cum am facut-o si acum 8 ani, cand bunul Dumnezeu ne-a rourat sufletele, primindu-ne la sfanta spovedanie...
Aici m-am descatusat eu de omul vechi din mine...
Aici mi-am curatit inima si gandurile...pentru prima oara...
Mult, mult drag ii port Arnotei celei primitoare!
...ce e atat de-aproape de cer!
...pe culmile alea verzi ce se unesc cu norii vom ajunge, la final... :P
Pornim deci, de la poarta Manastirii Bistrita...in dreapta, peste podetul sub care clipocesc, vesele, apele raului Bistrita...
...si urcam apoi, pe drumul serpuit, ce trece prin satul de la poalele muntelui...
...unde capritele pasc nestingherite, pe marginea drumului... :P
...catre impresionanta cariera de calcar...la vazul careia, Bogdi si-a exprimat dorinta de a cobora din masina, pentru a vedea "muntele mare de nisip" :))
Si noi am fost intimidati de giganticul sistem de prelucrare si transport al calcarului...
...care coboara din sanul muntelui pana... who knows where?!... :P
Am facut si poze... bineinteles :))
...mai ales cu Bogdi, care s-a aratat fascinat de bucatelele albe de calcar, ce straluceau in soare...
Pe tot parcursul drumului, am incercat sa surprind cat mai multe ipostaze din splendida panorama asupra vaii in care straluceste atat de frumos Manastirea Bistrita:
...chiar si un magarus ne-a iesit in cale, la un moment dat...spre bucuria lui Bogdi :)
...si dupa nici 10 minute, am zarit turnurile manastirii Arnota...
...care parea ca ne asteapta, la fel ca si acum 8 ani, sa ii calcam pragul, plini de speranta...
Revederea ei mi-a adus in suflet o netarmuita bucurie :)
Am coborat, asadar, din masina...si dupa ce am privit-o, in toata splendoarea ei, alba si tacuta...am dat sa intram...
Numai ca, iata, intrarea in sfanta manastire e pazita strasnic de-acesti viteji patrupezi :))
...latosu' negru din prim-plan fiind cel mai de temut! :D
Ne-a latrat cu pasiune, timp de cateva minute, pentru ca mai apoi (dupa ce l-am dragalit)...sa ne accepte, fluturandu-si coada, prietenos :P
Iubitul meu fiind cel mai bucuros... ca asa a putut sa-si plimbe roata, nestingherit :P
...prin fata manastirii si-n sus, pe dealul mic si pitoresc, de langa manastire...
...dupa care, ne-am indreptat si noi spre intrare ( ceilalti erau deja inauntru, de mult :))
Am pozat, ca de obicei, panoul de lemn...cu informatiile despre sfanta manastire...
...stiti voi, dati click pe poza, ca sa cititi mai bine frumoasa poveste a Manastirii Arnota :)
...si am inaintat, cu pasi inceti spre usile larg deschise...si primitoare...
...ajungand, intr-un sfarsit...in interiorul manastirii...
...unde totul e nemaipomenit de frumos! ...o adevarata binecuvantare pentru cei care aleg sa petreaca mai mult de-o zi la sfanta manastire...
Biserica Manastirii Arnota...despre care nu pot sa zic decat ca e MAREATA!!! ...in ciuda marimii sale nu tocmai coplesitoare...
...este de-o frumusete tainica!
Mai multe despre minunata manastire, puteti afla de-aici:
Manastirea Arnota -Crestinortodox.ro
Suflete tinere, intre zidurile batrane de la Arnota -Ziarul Lumina
Manastirea Arnota, un colt de rai -Gazeta de Sud
In interiorul ei, am imortalizat sfintele moaste ale Sfinţilor Prunci ucişi de Irod, ale Sf. Mc. Parascheva, ale Sf. Maxim Mărturisitorul, ale Sf. Apostol Filip, ale Sf. Mc. Marina si ale Sf. Grigorie Decapolitul...alături de cele ale altor minunati sfinti:
Mormantul lui Matei Basarab:
..."Domn al Tarii Romanesti..."
...alaturi de care, dupa cum aflam din inscriptia de mai jos, se afla si mormantul tatalui domnitorului:
Am fost invitati si la masa de seara... si am avut onoarea sa servim gustoasele bucate din vesela speciala a manastirii... :)
Ultimele momente pe care le-am petrecut la manastirea Arnota s-au scurs frumos...in liniste...
...orice cuvant ar fi fost de prisos...
...asa ca, am facut cu schimbul la poze :)) ...din care am sa va arat si voua: o poza de-a mea...o panoramica de-a lui Cipi :P
Cu imaginea asta divina...am pornit la drum...
Va doresc din toata inima sa ajungeti, macar o data-n viata, la Manastirea Arnota...
...sa ii respirati aerul curat si sfant...
Am urcat, plini de emotie, catre inaltimile Muntilor Capatanii...asa cum am facut-o si acum 8 ani, cand bunul Dumnezeu ne-a rourat sufletele, primindu-ne la sfanta spovedanie...
Aici m-am descatusat eu de omul vechi din mine...
Aici mi-am curatit inima si gandurile...pentru prima oara...
Mult, mult drag ii port Arnotei celei primitoare!
...ce e atat de-aproape de cer!
...pe culmile alea verzi ce se unesc cu norii vom ajunge, la final... :P
Pornim deci, de la poarta Manastirii Bistrita...in dreapta, peste podetul sub care clipocesc, vesele, apele raului Bistrita...
...si urcam apoi, pe drumul serpuit, ce trece prin satul de la poalele muntelui...
...unde capritele pasc nestingherite, pe marginea drumului... :P
...catre impresionanta cariera de calcar...la vazul careia, Bogdi si-a exprimat dorinta de a cobora din masina, pentru a vedea "muntele mare de nisip" :))
Si noi am fost intimidati de giganticul sistem de prelucrare si transport al calcarului...
...care coboara din sanul muntelui pana... who knows where?!... :P
Am facut si poze... bineinteles :))
...mai ales cu Bogdi, care s-a aratat fascinat de bucatelele albe de calcar, ce straluceau in soare...
Pe tot parcursul drumului, am incercat sa surprind cat mai multe ipostaze din splendida panorama asupra vaii in care straluceste atat de frumos Manastirea Bistrita:
...chiar si un magarus ne-a iesit in cale, la un moment dat...spre bucuria lui Bogdi :)
...si dupa nici 10 minute, am zarit turnurile manastirii Arnota...
...care parea ca ne asteapta, la fel ca si acum 8 ani, sa ii calcam pragul, plini de speranta...
Revederea ei mi-a adus in suflet o netarmuita bucurie :)
Am coborat, asadar, din masina...si dupa ce am privit-o, in toata splendoarea ei, alba si tacuta...am dat sa intram...
Numai ca, iata, intrarea in sfanta manastire e pazita strasnic de-acesti viteji patrupezi :))
...latosu' negru din prim-plan fiind cel mai de temut! :D
Ne-a latrat cu pasiune, timp de cateva minute, pentru ca mai apoi (dupa ce l-am dragalit)...sa ne accepte, fluturandu-si coada, prietenos :P
Iubitul meu fiind cel mai bucuros... ca asa a putut sa-si plimbe roata, nestingherit :P
...prin fata manastirii si-n sus, pe dealul mic si pitoresc, de langa manastire...
...dupa care, ne-am indreptat si noi spre intrare ( ceilalti erau deja inauntru, de mult :))
Am pozat, ca de obicei, panoul de lemn...cu informatiile despre sfanta manastire...
...stiti voi, dati click pe poza, ca sa cititi mai bine frumoasa poveste a Manastirii Arnota :)
...si am inaintat, cu pasi inceti spre usile larg deschise...si primitoare...
...ajungand, intr-un sfarsit...in interiorul manastirii...
...unde totul e nemaipomenit de frumos! ...o adevarata binecuvantare pentru cei care aleg sa petreaca mai mult de-o zi la sfanta manastire...
Biserica Manastirii Arnota...despre care nu pot sa zic decat ca e MAREATA!!! ...in ciuda marimii sale nu tocmai coplesitoare...
...este de-o frumusete tainica!
Mai multe despre minunata manastire, puteti afla de-aici:
Manastirea Arnota -Crestinortodox.ro
Suflete tinere, intre zidurile batrane de la Arnota -Ziarul Lumina
Manastirea Arnota, un colt de rai -Gazeta de Sud
In interiorul ei, am imortalizat sfintele moaste ale Sfinţilor Prunci ucişi de Irod, ale Sf. Mc. Parascheva, ale Sf. Maxim Mărturisitorul, ale Sf. Apostol Filip, ale Sf. Mc. Marina si ale Sf. Grigorie Decapolitul...alături de cele ale altor minunati sfinti:
Mormantul lui Matei Basarab:
..."Domn al Tarii Romanesti..."
...alaturi de care, dupa cum aflam din inscriptia de mai jos, se afla si mormantul tatalui domnitorului:
Am fost invitati si la masa de seara... si am avut onoarea sa servim gustoasele bucate din vesela speciala a manastirii... :)
Ultimele momente pe care le-am petrecut la manastirea Arnota s-au scurs frumos...in liniste...
...orice cuvant ar fi fost de prisos...
...asa ca, am facut cu schimbul la poze :)) ...din care am sa va arat si voua: o poza de-a mea...o panoramica de-a lui Cipi :P
Cu imaginea asta divina...am pornit la drum...
Va doresc din toata inima sa ajungeti, macar o data-n viata, la Manastirea Arnota...
...sa ii respirati aerul curat si sfant...
Nu stiam de aceasta manastire, se simte linistea de acolo pana aici!
RăspundeţiŞtergereDoamne, ce vesel e Bogdi de toate, dar mai ales (cred!) de faptul ca era cu voi, rupti de treburile cotidiene!
laura minunate reportajele tale de vacanta.imi face placere sa le citesc.
RăspundeţiŞtergeremulti pupici lui bogdi care(cred) a inceput deja gradinita.
Elena, ce mult ma bucur ca ti-am descoperit Arnota! :)
RăspundeţiŞtergereE o liniste, acolo sus...dumnezeiasca!!!...cum bine ai observat!
Atat de bine ne-a prins putinul timp petrecut acolo...atat de fericit a fost Bogdi, intr-adevar... :)
...si inca este, Doamne ajuta, chiar daca am inceput, din nou, gradi! :D
Miha, sint incantata ca ne urmaresti! :)
RăspundeţiŞtergereAm avut mare stres intreaga saptamana(asta de se gata astazi :P)din cauza inceperii noului an de gradi...dar, in final, totul a decurs ok. :))
A fost o surpriza neasteptata sa-l vad pe Bogdi surazator si relaxat...total schimbat fata de acum un an...
Acum el ii imbarbata pe piticii inlacrimati, de la grupa mica :P
...de-aia nici n-am mai dat pe blog...desi mi-am pregatit deja "materialul" pentru urmatoarea poveste de vacanta :P
...la care te astept, cu drag, sa participi! Pup!